In ultimul timp, am avut ocazia sa vedem din ce in ce mai multe femei care purtau ie nationala in viata de zi cu zi. Alte femei purtau aceasta piesa vestimentara la evenimente importante. Am vazut de-asemenea femei care purtau ia nationala de la Iiana in zilele de sarbatoare, sau in diferite alte situatii.
Chiar si pe Facebook vedem mereu fete si femei care poarta aceasta piesa de vestimentatie care face parte din costumul popular romanesc, asa ca datorita popularitatii iei nationale, in cele ce urmeaza va vom prezenta care sunt caracteristicile costumului popular romanesc.
Costumul popular romanesc are radacini in istoria neamului nostru, si din fericire acesta continua sa se pastreze si azi in anumite regiuni ale tarii. Fara doar si poate, putem spune ca in timp, costumul popular romanesc a dovedit ca una dintre cele mai importante din caracteristicile sale este continuitatea.
O alta caracteristica foarte importanta care trebuie mentionata si care ii apartine costumului romanesc, este unitatea care exista in structura, in componenta sa. Armonios si logic conceput, in ansambluri unitare, costumul popular romanesc putem spune fara teama de a gresi ca reprezinta o valoare a culturii nationale, de o mare bogatie spiritual.
Ia sau camasa traditionala romaneasca, poalele, fota, valnicul, catrintele, marama, sunt piesele de vestimentatie care alcatuiesc costumul popular femeiesc. „Femeile dace sunt infatisate avand o camasa cu maneci scurte si o fusta pe deasupra. Pe columna, ele se vad purtand peste haina o mantie dreapta. Pe cap aveau un fel de broboada, innodata la spate, sub conciu”. Toate aceste cuvinte ii apartin istoricului Constantin C. Giurescu.
Camasa, itarii, si nu in ultimul rand caciula, sunt elementele de vestimentatie care alcauiesc costumul popular barbatesc. Imbracamintea barbatilor este alcatuita din pantaloni care nu sunt prea largi, acestia asemanandu-se foarte mult cu cioarecii, si o camasa stransa la mijloc cu o curea, bete, etc.
Materia prima folosita pentru confectionarea acestor articole de vestimentatie este lana, inul, canepa, bumbacul si borangicul. Aceste materiale s-au folosit inca din cele mai vechi timpuri si in continuare se folosesc de la un capat la altul al tarii. Din lana, in, canepa, bumbac, borangic, s-a tesut panza fara de care nu se pot confectiona ia, poalele, sau camasile barbatesti.
Din lana ori bumbac, care este tesut in doua sau patru ite, au fost tesute piesele de la brau in jos: fotele, valnicele, catrintele, itarii, cioarecii, mintenele, sumanele, bunditele, saricile, ghebele, etc.
Croiul iei si cel al camasii barbatesti a fost acelasi din cele mai vechi timpuri. Croiul simplu, din foi drepte, fara nici o rascroiala, foi care se incretesc la gat, au fost folosite intotdeauna si se folosesc in continuare chiar si astazi. Practica indelungata a croiului simplu, fara a pierde vreun petec, s-a pastrat secole intregi la rand, din spirit de economie, dar si datorita usurintei si ingeniozitatii in taierea materialelor.
Ornamentarea costumului romanesc este reprezentata de acelasi caracter unitar. Dozarea ornamentelor, echilibrul si totodata pastrarea proportiei intre campurile ornamentale si albul panzei scot in evidenta gustul tarancii romane in impodobirea camasii sale.
Ca motive caracteristice putem sa amintim de exemplu motivul geometric si motivul floral. Cromatica costumului romanesc respecta de asemenea unitatea portului nostru. Culorile rosu ori negru sunt culori de fond, la care se adauga dupa specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, fluturi si margele.
